Alejandro Bullon; „st4 Personalitatea Duhului Sfânt ” Lectiune AZS (Audio)

Bună prietenul meu iubit. În această săptămâna vom vorbi despre personalitatea Duhului Sfânt pentru că Duhul nu este ceva ci Cineva. Este adevărat că în Biblie este asemănat cu vântul dar nu este vânt, este simbolizat cu focul dar nu este foc, este o persoană ca şi Tatăl şi Fiul. Există mulţi oameni sinceri care cred că Duhul Sfânt este o putere divină dar Biblia dă de înţeles că Duhul Sfânt are mare putere dar nu este o simplă putere impersonală.
Să începem amintindu-ne de cuvintele Domnului Hristos spuse ucenicilor Săi înainte de crucificare. Ucenicii erau trişti în faţa perspectivei de a rămâne fără compania Învăţătorului şi Domnului lor. Au călătorit împreună timp de trei ani iar Isus a fost cu ei în momentele de îndoieli, dificultăţi şi probleme. Ce se va întâmpla acum cu ei dacă El va pleca? Atunci Isus le-a spus ceea ce se găseşte scris în Ioan 14,16-18:

16Şi Eu voi ruga pe Tatăl, şi El vă va da un alt Mângâietor (Greceşte: Paraclet, apărător, ajutor.); care să rămână cu voi în veac;
17şi anume, Duhul adevărului, pe care lumea nu-l poate primi, pentru că nu-L vede şi nu-L cunoaşte; dar voi Îl cunoaşteţi, căci rămâne cu voi, şi va fi în voi.
18Nu vă voi lăsa orfani, Mă voi întoarce la voi.

Să medităm la aceste cuvinte a lui Isus . El le spune că le va trimite un alt Mângâietor. Până atunci a fost El cu ei, dar trebuia să plece, aşa că va trimite pe un alt Mângâietor. Acest cuvânt „alt” in greaca, se referă la altul de aceeaşi natură, nu se vorbeşte de o altă forţă mângâietoare, ci de altă Persoană Mângâietoare referindu-se la Duhul Sfânt. Dar Isus a mai spus că lumea nu Îl poate primi de Duhul pentru că nu Îl văd şi nu Îl cunosc. Dar voi Îl cunoaşteţi pentru că rămâne cu voi şi va fi cu voi. Cine nu Îl poate vedea? Lumea! Iar când Isus menţionează lumea, se referă la cei necredincioşi, încăpăținați, a acelora care deşi văd nu văd şi care deşi aud nu înțeleg. Aceştia nu îl pot vedea, dar pentru cei care îl acceptă, Duhul trăieşte şi rămâne în ei. În acest punct multă lume se întreabă, şi cum va încăpea Duhul în ucenici? Nuuuu! Aici este vorba de o putere nu o persoană. Oare nu zice Pavel că „nu mai trăiesc eu ci Hristos trăieşte în mine”? Si nu a spus Isus că „rămâneţi în Mine şi eu voi rămâne în voi”? Cum putem rămâne în Hristos dacă El nu este, fizic vorbind, şi cum poate rămâne Hristos în noi dacă este în cer? De aceea era necesar să vină un alt Mângâietor care nu este o forţă ci o Persoană. Iar Biblia spune că Duhul învaţă, glorifică, preamăreşte, suferă. Duhul se întristează, este călăuzitor. În fine, acestea sunt caracteristicile ce pot fi aplicate numai unei persoane, nu unui lucru, iar dacă Duhul are toate aceste caracteristici, este datorită faptului că este o Persoană.
În partea a doua a studiului vom vorbi despre personalitatea Duhului Sfânt. Să citim Romani 8,14-16 şi 27. Voi citi şi voi scoate în evidenţă anumite lucruri:

14 Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

Vrea să spună că Duhul sfânt conduce.

15 Şi voi n-aţi primit un duh de robie,

Adică Duhul ar putea avea puterea de aduce în sclavie…

15 Şi voi n-aţi primit un duh de robie, că să mai aveţi frică; ci aţi primit un duh de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava! adică: Tată!”

Duh de înfiere, adică Duhul adopteaza pe cel pe care îl alege, iar acest lucru poate să îl facă numai o persoană. Dar Pavel continuă spunând:

16 Însuşi Duhul adevereşte

Numai o persoană poate să mărturisească:

16 Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

27 Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului;

Deci Duhul are năzuinţa, (intenţie în spaniolă) iar acest lucru nu îl poţi aplica unui lucru ci numai unei Persoane.

27 Şi Cel ce cercetează inimile, ştie care este năzuinţa Duhului; pentru că El mijloceşte pentru sfinţi după voia lui Dumnezeu.

Aici tu poţi vedea diferite caracteristici ce nu se pot atribuí unui lucru, sau unei simple forţe motivatoare, sunt caracteristicile unei persoane. Duhul Sfânt este o persoană.
În Efeseni 4, 30 Pavel scrie şi altceva:

30 Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu, prin care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

Să nu întristaţi pe Duhul Sfânt. Tu ştii că numai o pesoană poate să se întristeze, o forţă sau o putere nu poate să o facă. Aşa că după ce ai citit acest text nu mai poţi susţine că Duhul Sfânt este un Dumnezeu impersonal, un Dumnezeu care să nu dorească o experienţă personală cu Fiii Săi. Vorbind despre Duhul ca Cel care dă daruri bisericii, Pavel în 1 Corinteni 2,11 spune:

11 Dar toate aceste lucruri le face unul şi acelaşi Duh, care dă fiecăruia în parte, cum voieşte.

Vreau să întreb ceva, Duhul Sfânt are voinţă? Atunci nu poate fi altceva decât o fiinţă, dacă nu ar fi aşa nu ar avea voinţă. Iar serva Domnului în cartea Evanghelism pagina 488 (ed. 2008, ro.) spune aşa:

„Duhul Sfânt are o personalitate, altfel nu ar putea să-i mărturisească duhului nostru şi împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu. De asemenea, El trebuie să fie o Persoană divină, pentru că altfel nu ar putea să cerceteze tainele care se află ascunse în mintea lui Dumnezeu.”

Este clar, eu cred că Duhul Sfânt este o Persoană, în primul rând pentru că Biblia o spune iar în al doilea rând Spiritul profetic o confirmă.

Vom trece la partea a treia a studiului. Aici vom continua să analizăm unele versete care arată caracterul personal al Duhului. Ştii aici descoperim problema divinitatii Duhului şi a faptului că multă lume întâmpină dificultatea de a crede în El. Insă dacă ne imaginăm pe Tatăl, ne vine în minte Cel îmbătrânit de zile pe care îl descrie Daniel şi este imaginea evidentă a oricărui tată, avem referinta faptului ca e o persoana. La fel se întâmplă dacă vorbim de Fiul, el s-a întrupat şi a locuit printre noi şi putem să ne imaginăm faţa Sa, deşi referinţa pe care o avem este imaginea creată de un pictor din ceea ce el a citit. Dar în ce priveşte Duhul Sfânt tu cum ţi-l imaginezi? Aer, vând, apă, porumbel, ulei, foc… la ce te gândeşti? Toate aceste lucruri pe care le-am menţionat sunt imagini folosite de scriitorii biblici care ilustrează Duhul Sfânt. Dar nu avem o descriere a formei Duhului Sfânt, sau dacă acesta are formă. Când eu eram mic mama mea se ruga spunând, „Doamne te rog să mă umpli de Duhul Sfânt”, iar eu ca şi copil mă preocupam pentru că auzisem la un predicator că Enoh a fost un om plin de Duh şi de aceea l-a luat la cer. Aşa că în mintea mea de copil îmi imaginam când mama spunea că va fi umplută de Duh Sfânt ca şi un balon mare care se umplea cu aer şi se suia la cer.
Să citim încă două texte care prezintă caracteristici personale ale Duhului Sfânt. Vom începe cu Romani 15,13:

13 Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea, pe care o dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiţi tari în nădejde!

După cum spune Pavel în acest verset Duhul are putere, puterea Duhului Sfânt. Are putere, dar nu este o simplă putere, puterea este cea care slujeşte Duhului Sfânt. Al doilea text îl găsim în 1 Corinteni 2,4:

4 Şi învăţătură şi propovăduirea mea nu stăteau în vorbirile înduplecătoare ale înţelepciunii, ci într-o dovadă dată de Duhul şi de putere,

În acest text Pavel spune că predica sa se baza pe puterea Duhului Sfânt, „dată de Duhul şi de putere”. Pavel prezintă Duhul şi puterea ca şi două concepte diferite, puterea nu este Duhul ci este de la Duhul.
Să citim acum declaraţia ucenicilor după conciliul de la Ierusalim, Iuda şi Sila trebuia să călătorească pentru a informa fraţii despre deciziile Conciliului şi trebuia să spună ceea ce găsim în Fapte 15,28:

28Căci s-a părut nimerit Duhului Sfânt şi nouă, să nu mai punem peste voi nici o altă greutate decât ceea ce trebuie,

Conciliul s-a terminat iar ucenicii au luat nişte decizii şi au trimis pe cei doi să avizeze spunând că „nouă și Duhului ni s-a părut… ” Deci Duhul are opinie, atunci cum poate să fie numai o simplă putere care vine de Dumnezeu. Dar mai mult decât atât să citim porunca venită de la Isus din Matei 28,19:

19 Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh.

Aici sunt menţionaţi Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt. Dacă Tată şi Fiul sunt persoane, atunci Duhul de asemenea este o persoană. Dacă Duhul ar fi numai o putere a lui Dumnezeu de ce totuşi este menţionat aici? Dar atunci împotriva acestui verset vin cei care sunt contrari Duhului şi spun că în scrierile originale nu există versetul 19, sau dacă există este rău tradus, iar acest argument induce în confuzie persoanele care nu au cunoştinţe tehnice de greacă. Dar studioşii cei mai serioşi ai Bibliei şi mă refer la erudiţi care studiază materialele originale şi istoria, ei sunt de acord cu această traducere şi confirmă prezenţa acestui verset chiar în manuscritele cele mai vechi. Personal, după ce am analizat istoria şi textul din greacă, deşi eu nu sunt un erudit, cred că Duhul este prezentat ca şi persoană la botezul credincioşilor şi că textul este autentic. Chiar mai mult, mă simt si mai incurajat de declaraţia Spiritului Profetic din cartea Evanghelism p. 437 (ed. ro.) unde spune următoarele:

„Sunt trei Persoane vii în acest trio ceresc (…) – Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt.”

Pentru mine acest paragraf este clar şi suficient, nu mai am nevoie să mai discut despre această tema.

Vom trece la partea a patra a studiului. Aici vom vorbi despre Duhul Adevărului. Biblia numeşte Duhul de multe ori aşa. În adevăr pentru noi conceptul de Adevăr a fost foarte influenţat de filozofia greacă. Filozofii lumii în cursul istoriei au încerca să definească ceea ce este Adevărul şi au creat atâtea concepte că au căzut în alte concepte filozofice ale Adevărului cum este relativismul care susţine că nu există numai un Adevăr ci mai multe adevăruri, chiar mai mult fiecare are propriul lui adevăr – spun unii. Dar conceptul de Adevăr pe care îl găsim în Evanghelia lui Ioan este ceva concret şi este personificat în persoana lui Isus. Isus a zis: “ Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţă”. Deci Adevărul nu este un concept ci o Persoană, aceasta este forma de a gândi a lui Ioan şi a Evangheliei. Iar misiunea Duhului conform Ioan 15,26 este de a conduce la Adevăr. Voi citi textul:

26 Când va veni Mângâietorul, pe care-L voi trimite de la Tatăl, adică Duhul adevărului, care purcede de la Tatăl, El va mărturisi despre Mine.

Duhul Sfânt va mărturisi pe Isus. Isus a spus că El este Adevărul, “Eu sunt… Adevărul”, iar acuma spune că Duhul va da mărturie despre El, despre Adevăr. Oare cum o va putea face? Răspunsul lui Ioan îl găsim în Ioan 17,17 şi spune aşa:

17 Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.

Prin intermediul Sfintei Scripturi Duhul ne conduce la Adevăr. Iată ce se spune despre Dumnezeu Tatăl în Deuteronomul 32,4:

4 El este Stânca; lucrările Lui sunt desăvârşite, Căci toate căile Lui sunt drepte; El este un Dumnezeu credincios şi fără nedreptate, El este drept şi curat.

Aici găsim ceva interesant, Duhul este Duhul Adevărului, Isus este Adevărul, iar Dumnezeu este Dumnezeul Adevărului. Ce îţi spune aceasta? Că Tatăl, Duhul şi Fiul sunt Unul şi acelaşi Dumnezeu deşi sunt trei persoane diferite. Problema este că dacă Duhul este cel care te conduce la Adevăr iar tu nu îl accepţi ca şi Dumnezeul Adevărului, cum crezi că vei putea cunoaşte Adevărul? Iar dacă nu găseşti Adevărul, sau dacă totuşi în găseşti dar nu îl accepţi pentru că inima ta este închistată, atunci nu mai există posibilitate de a fi fericit, pentru că Isus a spus, “veţi cunoaşte Adevărul iar Adevărul va va face liberi”, dar dacă tu nu accepţi Duhul Adevărului care este Cel care conduce persoanele la Adevăr cum crezi că vei putea fi liber de prejudecăţile tale, sau de golul tristeţii inimii tale, sau de confuzia spirirtuala în care cazi când respingi Duhul Adevărului?

Ajungem la sfârşitul studiului iar aici vom vorbi despre importanţa faptului de a înţelege că Duhul Sfânt nu este numai o simplă forţă a lui Dumnezeu. Dacă aşa ar fi, atunci tu ai putea să îl controlezi, sau ai încerca să controlezi aceasta forta, dar dacă Duhul Sfânt este un Dumnezeu personal, nu îţi rămâne decât să te încredinţezi lui şi să îi permiţi ca El să te conducă. Rugăciunea ta nu poate fi “Doamne da-mi şi mai mult din Duhul Tău.“ ci ar trebui să te rogi, “ Doamne vreau sa apartin si mai mult Duhului Tău”. Nici eu şi nici tu nu putem controla, conduce Duhul ci El este Cel care ar trebui să ne conducă. El este suveran, noi suntem fiinţe umane care avem nevoie de Duhul. Mai mult decât atât, în Romani 5,5 Pavel spune:

5 Însă nădejdea aceasta nu înşeală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.

Aici vrea să ne spună că Dumnezeu dându-ne dragostea Sa ne dă de asemenea şi Duhul Sfânt. În aceste condiţii a respinge pe Dumnezeu, pe Fiul sau pe Duhul Sfânt, înseamnă a respinge dragostea lui Dumnezeu.
Înţelegi importanta de a accepta Duhul ca şi o Persoană? Cine poate să trăiască fără dragostea lui Dumnezeu? Numai prin dragostea lui Dumnezeu soarele străluceşte, vine ploaia şi te trezeşti cu viaţă de la El în fiecare zi. Numai datorită dragostei lui Dumnezeu tu poţi respira. Dacă Dumnezeu ar retrage dragostea Sa din lume, atunci lumea ar cădea în haos, dar când ne dă dragostea Sa ne dă şi Duhul Său. A accepta Duhul înseamnă a accepta chiar dragostea Sa, aşa spune Pavel. Eu vreau ca Duhul să ia conducerea vieţii mele pentru că doresc dragostea lui Dumnezeu.
Dumnezeu să te binecuvânteze din belşug!

Traducere și tehnoredactare: Gabriel Radu
lectiuneazs@yahoo.com

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat ca invitam sa vizitati pagina noastra web www.7adventist.com/studiu/

Programe populare




Comentariile sunt inchise.