Maria Badea & Tibi Merticariu „9.5 Pavel în Atena (st9 A doua călătorie misionară)”

Miercuri, 29 august – Pavel în Atena

Atena, centrul intelectual al Greciei antice, era efectiv închinată idolilor. Statui de marmură ale unor personalităţi şi ale unor zei se găseau pretutindeni în cetate şi mai ales la intrarea în agora (piaţa publică), centrul vieţii urbane. Pavel a fost atât de mâhnit de prevalenţa idolatriei, încât a renunţat la obiceiul de a merge mai întâi la sinagogă şi şi-a făcut alt plan: să discute în Sabat la sinagogă cu iudeii şi cu străinii temători de Dumnezeu şi să stea de vorbă cu grecii în fiecare zi în piaţa publică (vezi Faptele 17:15-22).

Cum atenienii erau mereu dornici de idei noi, câţiva filosofi s-au arătat interesaţi de învăţătura lui şi l-au invitat să se adreseze Areopagului, consiliului suprem al cetăţii. În cuvântarea sa, Pavel nu a citat din Scripturi şi nici nu a recapitulat experienţa poporului Israel cu Dumnezeu, ca atunci când li s-a adresat iudeilor (compară cu Faptele 13:16-41), întrucât n-ar fi fost relevant pentru aceşti păgâni educaţi. El le-a prezentat pe înţelesul lor câteva adevăruri biblice importante.

6. Ce mari adevăruri despre Dumnezeu, despre mântuire, despre istorie şi despre omenire le-a prezentat el atenienilor? Faptele 17:22-31

În general, cuvintele lui Pavel li s-au părut ridicole acestor ascultători păgâni sofisticaţi, care aveau nişte extrem de distorsionate concepţii despre Dumnezeu şi despre religie. Nu ştim cum a plănuit el să-şi încheie discursul, întrucât a fost întrerupt se pare în momentul când a menţionat că Dumnezeu va judeca lumea (vers. 31). Adevărul acesta a intrat în conflict cu două concepţii ale grecilor: că Dumnezeu ar fi complet transcendent, neavând nicio legătură de vreun fel cu lumea şi nepreocupându-se în vreun fel de treburile oamenilor, şi că, după moarte, omul nu mai revine niciodată la viaţă. Aşa se explică de ce pentru greci Evanghelia era o nebunie (1 Corinteni 1:23) şi de ce numărul convertiţilor a fost mic în Atena.

Au existat totuşi câteva persoane cu influenţă în societatea ateniană care s-au convertit: Dionisie, un membru al Areopagului, şi Damaris, o femeie care, din moment ce este amintită pe nume, înseamnă că avea un statut important (Faptele 17:34).

Metoda diferită folosită de Pavel înaintea Areopagului ne demonstrează că el era bine informat cu privire la diferenţele sociale şi culturale. El a citat chiar un poet păgân (Faptele 17:28) pentru a-şi transmite ideea. Ce învăţăm de aici despre modul în care ar trebui să lucrăm cu oamenii din diverse medii?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:

http://www.7adventist.com/studiu/a-doua-calatorie-misionara/

http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/

Programe populare




Comentariile sunt inchise.