Emanuel Grecu & Claudia Mihăilă „7.2 La Salamina şi Pafos (st7 Prima călătorie misionară a lui Pavel)”

Duminică, 12 august – La Salamina şi Pafos

În Faptele 13, Luca se întoarce la relatarea despre Antiohia pentru a introduce prima călătorie misionară a lui Pavel, căreia îi dedică un spaţiu amplu (Faptele, capitolele 13 şi 14). De aici şi până la finalul cărţii, el îl are în obiectiv pe Pavel şi misiunea lui pentru neamuri.

Acesta este primul demers misionar menţionat în Faptele, gândit şi planificat de o biserică, dar, aşa cum subliniază Luca, iniţiat de fapt de Dumnezeu, nu de oameni.

Dumnezeu poate lucra prin oameni dacă îi vede dornici să colaboreze cu El.

1. Ce elemente menţionează Luca atunci când istoriseşte activitatea desfăşurată de Barnaba şi Pavel în Cipru? Faptele 13:1-12

Plecarea misionarilor a fost precedată de o perioadă de rugăciuni de mijlocire şi de post. În acest context, punerea mâinilor constituia în principiu un act de consacrare sau o încredinţare în grija harului lui Dumnezeu (Faptele 14:26) pentru o anumită sarcină.

Insula Cipru este situată în nord-estul Mării Mediterane, nu departe de Antiohia. Era normal ca biserica să-şi înceapă lucrarea de acolo, întrucât Barnaba era cipriot şi Evanghelia fusese deja vestită în zonă. Şi, cu siguranţă, că mai rămăseseră multe lucruri de făcut.

Ajunşi pe insulă, Barnaba şi Pavel, însoţiţi de vărul lui Barnaba, Ioan Marcu (Faptele 15:39; Coloseni 4:10), au predicat în sinagogile din Salamina. În general, aşa proceda Pavel: predica mai întâi în sinagogi şi apoi celor dintre neamuri. Isus era Mesia cel aşteptat de Israel şi, de aceea, era normal să le propovăduiască Evanghelia mai întâi evreilor.

După Salamina, au pornit spre vest (probabil) şi s-au oprit în Pafos, capitala. Relatarea îi are apoi ca protagonişti pe un vrăjitor evreu, pe nume Bar-Isus, cunoscut şi sub numele de Elima, şi pe Sergius Paulus, guvernatorul roman al provinciei (proconsulul). Găsim aici răspunsurile tipice la chemarea Evangheliei: unii se împotrivesc, iar alţii (printre care şi unii păgâni cu poziţii înalte) o primesc şi se convertesc.

Atunci, un evreu a respins adevărul, iar un păgân l-a acceptat. De ce unii din alte confesiuni creştine primesc adevărul mai greu decât cei ce nu sunt creştini?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:

http://www.7adventist.com/studiu/prima-calatorie-misionara-a-lui-pavel/

http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/

Programe populare




Comentariile sunt inchise.