Claudia & Mihai Butoiu „6.2 Poporul lui Dumnezeu (st6 Metafore ale unităţii)”
Duminică, 4 noiembrie – Poporul lui Dumnezeu
1. Ce ne spun textele următoare despre cei ce formează „poporul lui Dumnezeu”? 1 Petru 2:9,10; Exodul 19:5,6; Deuteronomul 4:20; 7:6
Biserica este un popor, poporul lui Dumnezeu, care îi aparţine Lui – credincioşii îl consideră pe Dumnezeu Tatăl şi Mântuitorul lui, ei au fost răscumpăraţi de Hristos şi ascultă de El. Dumnezeu are pe pământ un popor încă de la începutul planului de mântuire şi biserica din Noul Testament este continuatoarea Israelului din Vechiul Testament.
Poporul acesta, numit „seminţie aleasă”, „preoţie împărătească” şi „neam sfânt”, a fost pus deoparte pentru un scop special (vezi 1 Petru 2:9). Aceasta ne trimite cu gândul la caracterul lui Dumnezeu descris în Exodul 34:6,7. „Dumnezeu Şi-a câştigat un popor care să fie al Lui ca să poată reflecta trăsăturile Sale preţioase de caracter în viaţă şi să le vestească tuturor oamenilor bunătatea şi îndurarea Sa.” – Comentariul biblic AZŞ, vol. 7, p. 562
2. De ce i-a ales Dumnezeu pe urmaşii lui Avraam ca popor al Său? Mai este valabilă astăzi alegerea aceasta? Deuteronomul 7:6-8
Ce popor din zilele noastre ar merita numele de „neam sfânt”? Niciunul! Niciun om nu merită dragostea şi harul lui Dumnezeu. Biblia spune despre cei credincioşi că sunt un neam sfânt, însă alegerea şi formarea Israelului s-a bazat numai pe dragostea lui Dumnezeu, nu pe vreun merit al vreunui om. Domnul Şi-a adus la existenţă poporul ca o dovadă de iubire şi, în ciuda păcatului şi a apostaziei acestui popor, El Şi-a păstrat făgăduinţa de a-l mântui prin sămânţa lui Avraam, Hristos. Şi alegerea, şi mântuirea sunt prin har. Nimeni dintre noi nu merită harul Său.
Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:
http://www.7adventist.com/studiu/metafore-ale-unitatii/
http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/
