Monica Cîrtog & Marius Stancu „3.5 Anania şi Safira (st3 Viaţa în biserica primară)”

Miercuri, 18 iulie – Anania şi Safira

În biserica primară, punerea laolaltă a bunurilor nu era obligatorie, în sensul că nu era o condiţie stabilită pentru a fi primit în biserică. Au existat însă câţiva oameni care au inspirat întreaga comunitate prin generozitatea lor. Un exemplu este Barnaba (Faptele 4:36,37), care va îndeplini un rol important mai târziu în carte.

Au existat totuşi şi câteva exemple negative care ameninţau să dezbine biserica din interior, exact în momentul în care au fost lansate atacuri asupra ei din exterior.

4. Ce lecţii ne transmite relatarea următoare? Faptele 5:1-11

Luca nu ne prezintă toate detaliile, însă este evident că problema fundamentală a lui Anania şi a Safirei nu a fost încercarea de a păstra banii, ci aducerea practicii înşelăciunii în biserică. Păcatul lor nu a fost urmarea unui imbold de moment, ci a unui plan premeditat, a fost o încercare deliberată de a-L „ispiti” pe Duhul Sfânt (Faptele 5:9). Ei nu erau obligaţi să-şi vândă terenul şi să doneze banii bisericii. Ei singuri şi-au luat acest angajament, dar poate că au urmărit un anume interes personal sau poate că şi-au dorit să obţină influenţă în comunitate printr-un aparent act de caritate lăudabil.

Probabil că de aceea i-a pedepsit Dumnezeu atât de aspru. Chiar dacă viaţa la comun a bisericii se datora convingerii că Isus era pe punctul să revină, o faptă ca aceea făcută de Anania şi Safira, atunci când biserica abia prinsese viaţă, putea diminua importanţa loialităţii faţă de Dumnezeu şi îi putea influenţa negativ pe credincioşi. Faptul că nu se aminteşte că lui Anania i s-ar fi dat şansa la pocăinţă, cum se menţionează în cazul Safirei (vers. 8), se poate datora conciziei relatării.

Ideea fundamentală este că ei au păcătuit de la început şi până la sfârşit, iar păcatul este o problemă gravă înaintea lui Dumnezeu (Ezechiel 18:20; Romani 6:23), chiar dacă El nu-l pedepseşte întotdeauna pe loc. El amână pedeapsa ca să ne aducă aminte că este îndelung răbdător (2 Petru 3:9).

De ce trebuie să avem grijă să nu forţăm limitele harului, aşa cum au încercat aceşti doi credincioşi din biserica primară?

Pentru mai multe materiale de scoala de sabat va invitam sa vizitati pagina noastra web accesand urmatoarele link-uri:

http://www.7adventist.com/studiu/viata-in-biserica-primara/

http://ellenwhiteaudio.org/ro/istoria-mantuirii/

Programe populare




Comentariile sunt inchise.