kfc_zoomCrescătoriile industriale de creștere a păsărilor pot fi numite pe drept fabrici de găini. Deoarece găinile sunt acum fabricate pe bandă rulantă cu profit maxim. Patentul aparține colonelului Sanders, cel care a pus pe picioare KFC-ul (Kentucky Fried Chicken) inventând în prima găinărie pilot, găina paraplegică.

Găina de curte cu aripi și picioare se mișcă și consumă calorii degeaba. Găinile din complexele industriale stau pe loc și se îndoapă de la banda rulantă. Nici nu au nevoie de picioare pentru că ele nu se mișcă; se mișcă fabrica pentru ele. Revine mult mai ieftin pe kilogram deși carnea de găină paraplegică nu are același gust cu al orătăniei de curte.
Cocoșii, prin natura lor, se mișcă și mai mult și nici la ouat nu se arată prea productivi. Dilema moșului din ”Punguța cu doi bani” a rămas aceeași pentru inginerii avicultori de astăzi: cum să fabrici cocoși paraplegici și chiar buni de ouat? După încercări eşuate, au găsit o soluţie de compromis, genetic și economic viabilă: cocoșul ”multi-tacâm”. La aceeași cantitate de hrană, cocoși din aceștia produc de două ori mai puțină carne decât găina paraplegică dar de trei ori multe picioare și aripi.

De aceea, secția de cocoși a Avicolei produce numai făină de cocoși cu care se eficientizează hrana găinilor.

Gustul găinii hrănite cu făină de cocoși este și el altul. Dar se remediază cu gust de pește. Se știe că făina de pește este cel mai eficient aliment pentru dezvoltarea rapidă a cocoșului de făină. Adăugând și penele în concentrat, făina de cocoș va face minuni în nutriția găinii paraplegice.

Problema este acum găinațul. Nimic nu trebuie aruncat pentru că sunt milioane de clienți salivând nerăbdători să savureze produsul proaspăt…

Jumătate de nutrienți sunt pur și simplu aruncați prin excreție ceea ce reprezintă o carență serioasă în randamentul crescătoriilor de găini. Drept care s-a ajuns la făina de găinațo-găină îmbunătățită cu faină de pene și făina de cocoși.

Practic se obține un perepetuum mobile imposibil în lumea fizicii din cauza legilor termodinamicii dar funcționând impecabil în complexele avicole ale secolului XXI: autogăina.

Singurul lucru pe care ingineria găinii paraplegice n-a reușit să-l rezolve este gustul intrinsec de găină. Drept care, recomandarea este ca la puii sau găinile fripte, prăjite sau fierte, să se adauge sub formă de prafuri sau sosuri, arome sintetice de găină de curte.

Am zis eu ceva de nutriție și reformă sanitară? Nuuuu… Păi sunt vulnerabil; cum să deschid cutia Pandorei pe site, cu comentarii și comentarii la comentarii, la vedere. Că doar sunt destui consumatori creștini și așteptători, care savurează găini industriale dar au greață de vegetarianism. Destui gata să te taie ca pe un pui, cu ceaunul dând în fiert lângă ei. Că doar mântuirea nu stă în mâncare, nu-i așa?… Păi pot să combat argumentele lor teologice sau fripturologice? Nuuuuuu. Așa că țin să-i asigur – nimic în editorialul acesta despre refoma sanitară.

Ceea ce i-ar mai îndulci ar fi vizitarea unei avicole. Dar să fie grijulii, să nu-i sperie pe bieții muncitori de acolo, așa cum am făcut eu din greșeală, făcându-i să creadă că sunt inspectori sanitari și să-i oblige să arunce păsările moarte. Sau să omoare la repezeală bieții șobolani care se preumblă printre valțuri. S-ar pierde degeaba bunătate de proteină.

(PS: Mulțumesc lui T.O. pentru idee. Sper să-i placă ”produsul final”).

 (Editorial apărut inițial pe site-ul Majesty.ro. Alte materiale de acelasi autor puteti citi pe www.ovidiuradulescu.com)

Programe populare




Comentariile sunt inchise.