CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA PEISAGISTICA DE „VALENTINE’S DAY”

Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu

Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA

Chrysanthemum

Cantarea Cantarilor 2, 11-13: „Caci iata ca a trecut iarna; a incetat ploaia, si s-a dus. Se arata florile pe camp, a venit vremea cantarii, si se aude glasul turturicii in campiile noastre. Se parguiesc roadele in smochin, si viile inflorite isi raspandesc mirosul, scoala-te iubit-o si vino, frumoaso.” Este cantecul si poezia de dragoste a lui Solomon catre iubita lui. La orice varsta, dragostea adevarata este ca un covor peisagistic, mulat pe un pamant primavaratic imbibat cu apa si verdeata in cele mai variate nuante cromatice posibile pe o planeta batrana si plina de suferinta. Si totusi in aceste conditii, Creatorul, a lasat in Edenul fara de pacat pe acest pamant, un simbol al frumusetii, intre Adam si Eva. Casa lor, ca o gradina bine udata in fiecare zi de roua de dimineata si de seara, avea un design aparte parca, venit din cer, asezat pe un verde crud compus in linii, forme si volume. Acestea, in bataia luminii, imbracau nuante viu colorate, de umbra si penumbra ce vibrau in apa curata si limpede a gradinii edenice Cantecul de dragoste al lui Adam fara de pacat din gradina, cu simfoniile lui orchestrale, semanau pace, bucurie si dragoste. Eva, iubita lui Adam, era fermecatoare in miscarile ei feminine pe panza de culoare verde inchis al ringului de dans al gradinii din eden. Cei doi indragostiti, sarbatoreau in fiecare zi, dragostea lor. Dupa caderea in pacat, regele lui Israel, Solomon, a vrut in pacat si moarte sa compuna acea poezie de dragoste ca in Eden, numai ca, iubita lui nu semana cu Eva de altadata, caci pacatul a adus cu el, desertaciune si goana dupa vant, a spus in final, marele intelept de pe vremuri, regele, Solomon, cu acelasi cantec frumos de altadata:„Scoala-te iubit-o si vino, frumoaso.”             Cantarea Cantarilor 2, 16-17: „Prea iubitul meu este al meu, si eu sant a lui; el paste turma intre crini. Pana la racoarea zilei, si pana la lungirea umbrelor, intoacre-te!… Iubitule, sai ca o caprioara sau ca puiul de cerb, peste muntii ce ne despart.” Este cantecul si poezia de dragoste a iubitei lui Solomon catre iubitul ei. Si in final, iata declaratia de dragoste a fecioarei Ierusalimului catre acest mare imparat al Orientului Antic. Imbracat ca un strugure de malinita din viile din En-Ghedi, asa este iubitul meu intre tineri. Iar in final tanara fecioara a Ierusalimului parca isi aduce aminte: Cantarea Cantarilor 1, 16-17: „Ce frumos esti, prea iubitule, ce placut esti ! Verdeata este patul nostru ! Cedrii sant grinzile caselor noastre, si chiparosii sant pardoselele noastre.” Este reeditarea Edenului de altadata prin cantec si poezie. Este, dorinta fiicelor Ierusalimului sa restaureze gradina din Eden. Dar dorinta lor, nu poate fi indeplinita decat de Mantuitorul sacrificat la Golgota. El care si-a dat viata pentru noi si copiii nostri, este unicul salvator din moarte la viata vesnica, nu altul decat, Isus Hristos. In lumea pacatului si a mortii, in delirul furibund al veacului in care traim, in bataia cea crunta a unei vieti fara Isus, „ziua indragostitilor” capata conotatii cu totul deformate de ce a fost odata, in Eden. Adam si Eva din secolul vitezei cu puteri electronice si puse pe masini computerizate, mareste gradul de independenta dintre cei doi, barbat si femeie, dintre parinti si copii, dintre bogat si sarac, si lista continua. Astazi, ziua indragostitilor este se pare odata pe an, si atunci, indragostitii, isi mai aduc aminte ce trebuie sa faca un indragostit. Mancare, bautura, dezmat autentic, carnaval frivol si plin de sarcasm lumesc, dansuri temperamentale puse pe partituri muzicale de o dementa iesita din comun, totul in lumini si umbre viu colorate de la rosu inchis la cel deschis. Ba mai mult, seratele moderne imbina dementa tatuajelor actuale, cu limbajul grotesc la nivel de arta literara decadenta. Vorbirile usoare, dansurile in toate stilurile posibile, ce, imbinate cu bauturi alcoolice, dau un efect de destrabalare autentica. Istoria acestei sarbatori, difera de la popor la popor, de la o cultura la alta. Numai ca, indiferent de acestea, efectul este acelasi. Si te intrebi, eu crestin al lumii moderne in care traiesc, mai am curajul sa accept acea comuniune cu Creatorul Universului, cum faceau, Adam si Eva in Eden? Greu de raspuns. Mai credem in dragostea fireasca lasata de Creatorul Adevarat, sau ne lipim trup si suflet, de Lucifer? Pe de alta parte putem da o nuanta crestina acestei sarbatori? Sigur, sa fii indragostit de sotia ta, si invers, in fiecare zi, nu numai odata pe an. Tineretul de astazi, stie sa iubeasca sau nu? Normal ca stie, numai ca are alte standarde de conduita in dragoste. Parasirea poruncilor lui Dumnezeu, este unul din cele mai des gasite in Biserica Adventa. Usuratatea cu care privim in Biblie si usurinta interpretatii acestei carti, ne indeparteaza de Dumnezeul Cel Adevarat. Mai putem spune ca pe vremuri:

El: Scoala-te iubit-o si vino frumoaso !

Ea: Ce frumos esti, prea iubitule, ce placut esti !

Category:

Articole / Stiri

Programe populare




Comentariile sunt inchise.