CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 59 – BIRUINTA LUI IOSAFAT

CRONICA IDEILOR – ARHITECTURA 59 – BIRUINTA LUI IOSAFAT, IMPARATUL LUI IUDA, ASUPRA MOABITILOR SI AMONITILOR
Motto: “Decat o viata intreaga cioara mai bine o vara vultur” – arh. Gheorghe Petrescu Autori: Arh. Gheorghe si Stanuta Petrescu, World Youth Foundation, Washington, DC. USA – Sponsor: Adrian Dobrovolschi – USA

2 Cronici 20, 1-3
După aceea, fiii lui Moab şi fiii lui Amon şi cu ei nişte maoniţi au pornit cu război împotriva lui Iosafat.
2 Au venit şi au dat de ştire lui Iosafat, zicând: „O mare mulţime înaintează împotriva ta de dincolo de mare, din Siria, şi sunt la* Haţaţon-Tamar, adică** En-Ghedi.”
* Gen 14:7; ** Ios 15:62;
3 În spaima sa, Iosafat şi-a îndreptat faţa să caute* pe Domnul şi a vestit** un post pentru tot Iuda.
* 2 Cron 19:3; ** Ezra 8:21; Ier 36:9; Iona 3:5;

Popoarele pagane nu au vazut cu ochi buni propasirea si binecuvantarea data de Dumnezeu acestui popor din Regatul lui Iuda si Ierusalim si s-au sfatuit sa-l faca una cu pamantul pentru totdeauna. Adica, razboi in toata regula cu vii si morti. La o asemenea amenintare, lasi totul la pamant si cauti solutii de scapare cu toti cei mai intelepti si priceputi din tara ta natala, dar mai ales alergi la Marele Dumnezeu al tau. Acum se vede daca viata lui Iosafat si a poporului sau, a fost in regula, daca a fost intr-un totul cu Dumnezeu, daca a pazit Poruncile si Legile Lui. Iosaft a vazut primejdia si a intrat spaima in el. In aceste conditii, regele, nu altcineva, „si-a indreptat fata sa caute pe Domnul”. Aceasta a fost prima masura luata de urgenta. A doua masura tot de urgenta a fost „vestirea unui post pentru tot regatul lui Iuda”. Si tot Regatul lui Iuda, ca unul singur, la chemarea de mare urgenta a lui Iosafat, tot poporul s-a strans la adunarea lui Iuda din porunca lui Iosafat.

Ca unul singur, toata suflarea vremii a ascultat rugaciunea coroanei regale. „Tot Iuda statea in picioare inaintea Domnului, cu pruncii, nevestele si fiii lor”. In aceaste momente de consacrare deplina, Dumnezeu nu tace, ci, „Duhul Domnului a venit in mijlocul adunarii peste Iahaziel, Levitul dintre fiii lui Asaf. Si el a spus sa nu se teama nimeni caci izbavirea va veni de la Domnul, caci El va lupta pentru voi.” Regele s-a plecat in rugaciune cu fata la pamant iar poporul s-a plecat si el inaintea Dumnezeului lor caci le-a dat speranta in victoria razboiului cu cele doua popoare pagane. Iosafat, tot el le-a spus masei de oameni, femei si copii sa se increada in Dumnezeul lor. Apoi a pus cantareti in fruntea poporului care sa slaveasca Numele Lui Cel Mare si Puternic. Strigatele lor sunau atat de puternic ca se cutremura pamantul prin cuvintele: „Laudati pe Domnul, caci Indurarea Lui tine in veci!” A fost o victorie a ascultarii de Iehova Cel Vesnic.

2 Cronici 20, 25-26
Iosafat şi poporul său s-au dus să ia prăzile; au găsit printre trupuri multe bogăţii şi lucruri scumpe şi au luat atât de multe, că n-au putut să le ducă pe toate. Trei zile au prădat, căci era multă pradă.
26 A patra zi, s-au strâns în Valea Beraca (Binecuvântare), unde au binecuvântat pe Domnul, de aceea au numit locul acesta Valea Beraca, nume care i-a rămas până în ziua de azi.

Bucuria razboiului castigat de Domnul prin Iosafat si poporul sau a fost de o marie si siguranta cum nu a mai fost de multa vreme. Prin cantece, prin poezii, prin proza si lista poate continua, au adus slava lui Dumnezeu pentru tot ce a facut pentru el, poporul binecuvantat de veacuri al lui Iehova. Trupurile moarte intinse pe pamant ale nimicitorilor ce vroiau sa-l termine pe Iuda, erau o marturie in plus ca biruinta a fost a Domnului Universului Viu in Vecii Vecilor. Au pradat trei zile la rand aur, argint, pietre pretioase, haine scumpe, sabii si unelte de razboi ce reprezentau bogatia moabitilor si a amonitilor. A patra zi s-au strans in valea „Beraca (Binecuvantare), unde au binecuvantat pe Domnul. Iosafat si tot poporul lui Iuda, au plecat veseli si s-au intors la Ierusalim.

Domnul le daduse o bucurie imensa prin victoria repurtata asupra celor doua popoare pagane, si prin izbavirea de vrajmasii lor au intrat in Ierusalim si in Casa Domnului au sunat din alaute, arfe si din trambite astfel incat groaza Domnului a apucat toate imparatiile celorlalte tari, cand au auzit ca Domnul luptase impotriva vrajmasilor lui Israel. In felul acesta imparatia lui Iosafat a avut liniste si pace de la Dumnezeul lui Israel. Popoarele vecine nu au mai avut curajul sa mai lupte si Israel a trait in pace.

Daca facem o analiza mai atenta a situatiei descrise mai sus, ajungem la concluzia ca ascultarea de Dumnezeu face mai mult decat orice pe acest pamant si binecuvantarea este garantia ca Iehova Ne-a iubit, Ne iubeste si Ne va iubi in vecii vecilor. Ce invatam de la Imparatul Iosafat? Multe lucruri bune ce le-a facut si experimentat in viata lui de imparat al lui Iuda pe acest pamant. In primul rand a fost educat de catre parintii lui in Spiritul Marelui Eu Sant. A invatat din frageda pruncie chiar in casa regala sa se roage Domnului Dumnezeului lui Israel. Din acest punct de vedere a ramas un om al rugaciunii. A fost ascultator fata de cei doi parinti ai sai, regele si regina Iosafat. Nu s-a abatut sub nici o forma de la Legile si Poruncile lui Dumnezeu chiar in tineretea lui. Cand a devenit rege al lui Israel, a daramat idolii lui Baal si ai Astarteei. A dat afara din Regatul lui Iuda pe toti Sodomitii care au mai ramas dupa moartea tatalui sau. S-a rugat neincetat pentru poporul Iui Iuda si locuitorii Ierusalimului si nu a permis in tineretea lui ca rege sa intre in Iuda paganismul religios de toate culorile si obiceiurile lor. A ars idolii vremii traind o viata in ascultare fata de Dumnezeul lui Israel. In casa lui regala nu a patruns spiritul pacatos al religiilor si crezului idolatru al popoarelor inconjuratoare. Insa, spre sfarsitul vietii s-a incuscrit cu Ahab, lucru ce nu I-a placut lui Iehova. In numarul urmator vom aborda acest subiect. Ce ne-a ramas de la Iosafat este ca a ascultat de Iehova, si EL L-a binecuvantat in veci AMIN!