Evolutionism sau creationism ?

-Generalitati-

 

Autor Lori Balogh

Sursa: www.loribalogh.ro

Mai intai sa definim termenii !

Evolutionismul este “conceptia filozofica potrivit careia Universul , Pamantul, fiintele vii, societatea etc. trec printr-un proces istoric de evolutie ( dezvoltare )”  (1)

Creationismul este conceptia conform careia materia si viata au fost create in mare masura asa cum exista astazi, prin vointa unui Creator  atotputernic, fara sa evolueze sau sa se dezvolte treptat.

In timp ce evolutionismul se bazeaza, in mare masura , pe ipoteze si mai putin pe fapte stiintifice, creationismul se bazeaza pe declaratiile Bibliei.  Acestea sunt considerate ca fiind inspirate de Spiritul lui Dumnezeu si adevarate din punct de vedere stiintific si istoric.

Desi pare ciudat, teoria evolutionista nu este unitara. Exista cel putin cinci tipuri de evolutionism, pe care le vom enumera in continuare, impreuna cu cateva din particularitatile lor.

1. Evolutionismul ateist, care exclude existenta lui Dumnezeu sau a oricarei puteri supranaturale. Conform acesteia, materia este necreata si vesnica, la fel ca si energia. In materie ar exista o tendinta in sus, spre complex. Aristotel, considerat unul din geniile antichitatii, numea aceasta tendinta- “tendinta spre perfectiune.”

Doua observatii legate de evolutionismul ateist:

A) “Tendinta spre perfectiune” a materiei, care sta la baza acestei teorii, este o simpla ipoteza nedovedita stiintific. De altfel, asa cum vom vedea in prelegerile urmatoare, intreaga teorie evolutionista are la baza nisipurile miscatoare ale unor simple ipoteze ( supozitii ), nedovedite stiintific. Este vorba, daca vreti, de o simpla credinta.

Se pune intebarea: Ce e mai usor si mai rational sa crezi: intr-un Dumnezeu Creator al tuturor lucrurilor, sau intr-o materie inerta, care are in sine dorinta, aspiratia, vointa, inteligenta si puterea de a se organiza pe sine in forme tot mai complexe de viata ?

Iata un paragraf dintr-o carte a lui Tudor Opris, intitulata “Miracolul vietii- miracolul ereditatii”, editata in 1986:

“Viata a aparut din necesitatea materiei de a se organiza pe sine din ce in ce mai complex, in tendinta ei de a atinge forme perfecte, tendinta care este rezultanta insasi a organizarii sale.”(2)

Citind aceste randuri suntem pusi in mare incurcatura: De fapt, ce a fost mai intai: oul sau gaina ? Ce a fost mai intai: organizarea materiei sau tendinta spre organizare, din moment ce a doua decurge din prima?

Daca mai intai a existat organizarea materiei, ne intrebam: Cine a organizat-o, din moment ce a doua lege a termodinamicii afirma ca toate lucrurile tind,  intr-un sistem termodinamic, spre haos, spre dezordine

maxima ? Daca mai intai a existat tendinta spre organizare, ne intrebam: Cine a pus aceasta tendinta intr-o materie neorganizata ? Aceasta tendinta spre organizare presupune o logica, un plan, o inteligenta extraordinara…

B) Din punct de vedere biblic, teoria evolutionista, in forma ei ateista, este idolatrie, deoarece , inlaturandu-L pe Creator, ea divinizeaza creatiunea. Toate insusirile si atributele care-I apartin lui Dumnezeu sunt atribuite materiei.

Biblia afirma despre Dumnezeu ca este vesnic, necreat ( deci existent prin Sine Insusi ) , atotputernic, inteligent, infinit si indestructibil. Evolutionismul ateist sustine acelasi lucru, insa de data acesta atributele sunt ale materiei. Materia este, in conceptia ateista, vesnica, necreata, inteligenta, infinita si indestructibila.

Iata un citat din lucrarea “Bazele filozofiei marxiste”, aparuta in Editura politica, Bucuresti, 1959:

“ Materia este vesnica, infinita, nelimitata. Materia este inepuizabila in profunzimea sa. Ea este obiectiva si in afara vointei noastre, necreata si indestructibila.”

              Foarte adesea, in lucrari stiintifice si de popularizare, autorii unor astfel de lucrari ajung in impas. Aflandu-se in fata unor fapte concrete ce dovedesc existenta unei Inteligente superioare, a unei Persoane care a planuit si condus totul, acesti autori se vad nevoiti sa inventeze o expresie–surogat care sa ia locul lui Dumnezeu: “natura-mama”.

“Jocul atomilor si al moleculelor intr-un sistem viu este o uimitoare desfasurare de precizii, de exactitati, de programe rationale pe care le-a zamislit Natura –mama. Nu, in lumea vie nu este loc pentru dezordine.”  (3)                                                             

Vedeti? Vidul creat prin indepartarea lui Dumnezeu din creatia sa se cere umplut. Pacat ca ceea ce fac oamenii nu este decat “umplutura “.

2. Evolutionismul materialist pare a fi unul si acelasi lucru cu evolutionismul ateist. Exista totusi o mare diferenta intre cele doua teorii: In timp ce evolutionismul ateist exclude existenta lui Dumnezeu, cel materialist admite posibilitatea existentei Lui, fara insa ca El sa intervina asupra naturii.

3. Evolutionismul panteist este raspandit mai ales in Orient. Principala teza a acestei teorii este ideea ca Dumnezeu si natura se intrepatrund, fiind un tot unitar. Se admite existenta lui Dumnezeu, insa El este privit doar ca o putere care strabate natura.

4. Evolutionismul deist sustine ca exista un Dumnezeu personal, Creator, care a creat materia si a inzestrat-o cu insusirea de a evolua pana la forma actuala. Dupa ce a creat materia, Dumnezeu nu s-ar mai fi ingrijit de ea, ocupandu-Se mai mult de probleme spirituale.

5. Evolutionismul teist sustine ca exista un Dumnezeu care a creat materia si primele forme de viata, dupa care acestea au evoluat de-a lungul erelor sub supravegherea Sa.

In concluzie, nu ori de cate ori auzim termenul de evolutionism se exclude si existenta unui Creator.. Din cele cinci variante amintite, doar una-evolutionismul ateist- exclude total orice forma de existenta supranaturala.

Nici teoria creationista nu a scapat de fractionari. In cadrul creationismului , putem aminti cel putin cinci variante mai cunoscute, desi exista o singura Biblie si o singura revelatie cu privire la originea vietii.

1. Creatiunea specialaeste conceptia cu care suntem familiarizati, deoarece ea se bazeaza pe credinta in afirmatiile literale ale Genezei cu privire la creatiune. Nu se admite nicio interpretare fortata sau denaturata a textului biblic, acceptandu-se revelatia simpla a lui.

2. Teoria zilei-ere  ( sau a celor sapte ere geologice ) s-a nascut in prima parte a secolului al 19-lea , avand inca suficienti adepti si astazi. Teoria aceasta sustine ca fiecare zi a creatiunii a fost, nu o zi literala, ci  o lunga perioada de timp, in care au aparut diferitele forme de viata . Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu ar fi creat lumea in sase zile, ci in sase ere.

              Doua observatii legate de aceasta teorie:

A ) Conform raportului biblic, plantele au fost create in ziua a treia, in timp ce soarele a fost adus la existenta in ziua a patra. Dupa teoria zilei-ere, plantele ar fi fost create intr-o era lipsita de soare, ele evoluand in lipsa energiei solare, ceea ce este imposibil din punct de vedere stiintific.

B ) Conform teoriei zile-ere, ziua a saptea , stabilita de Dumnezeu ca zi de odihna, nu ar mai fi o zi, ci o era. Cum ar mai fi posibila atunci pazirea sabatului, daca el n-ar fi fost o zi literala, ci o era ?

Sa observam ca aceasta teorie loveste direct in atotputernicia divina, care nu ar fi fost capabila sa aduca la existenta natura intr-un timp scurt. De asemenea, teoria loveste direct in doctrina sabatului poruncii a patra, aflata chiar in mijlocul Decalogului.

O forma mai recenta a acestei teorii sustine ca raportul din Geneza cap.1 i-a fost dat lui Moise in rastimp de sase zile si cuprinde de fapt, nu ceea ce a facut Dumnezeu in sase zile, ci ceeea ce i-a spus El lui Moise in sase zile cu privire la creatiune.

              3. Teoria hiatului, numita si teoria distrugerii si a refacerii.

Aceasta teorie sustine ca intre primele doua versete din Geneza cap. 1 exista un “hiatus”, adica o pauza de milioane de ani. Se argumenteaza ca pamantul nu putea iesi pustiu si gol din mana unui Creator desavarsit. A sustine aceasta inseamna sa-I negam caracterul.

Concluzia pe care o trag sustinatorii acestei conceptii este ca pamantul a fost creat perfect si a devenit pustiu si gol prin decadere de la o stare anterioara perfecta. Teoria hiatului sustine ca a existat o creatiune inainte de Adam. Printul acestei creatii anterioare ar fi fost Lucifer, a carui cadere  ar fi antrenat decaderea intregii creatii, aducand moartea si intunericul. Atunci cand Lucifer ar fi incercat sa extinda revolta sa in cer, Dumnezeu l-ar fi pedepsit, ar fi distrus civilizatia dinainte de Adam si ar fi refacut totul in sase zile. Dar drama ar fi continuat, caci Lucifer si-ar fi extins imparatia si asupra lumii celei noi a lui Adam.

In concluzie, teoria hiatului sustine ca pamantul si viata sunt mult mai vechi decat omul si ca ele au fost distruse printr-o serie de catastrofe. Acestea- afirma adeptii teoriei- ar corespunde cu descoperirile geologice care arata ca pamantul este mult mai vechi decat omul si viata.

              Cateva observatii pe marginea acestei teorii:

Teoria hiatului sustine ca pacatul si moartea au aparut inainte de Adam, ceea ce contravine declaratiilor Scripturii, care afirma ca pacatul a aparut in cer, iar pe pamant, moartea a venit ca urmare a pacatului lui Adam.

De aceea, dupa cum printr-un singur om a intrat pacatul in lume, si prin pacat a intrat moartea, si astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricina ca toti au pacatuit…” Romani 5, 12

Apoi, porunca a patra din Decalog, referitoare la ziua de odihna, specifica:

“Caci in sase zile a facut Domnul cerurile, pamantul, marea si tot ce este in ele.”  Exod 20, 11 pp.

Textul ebraic foloseste verbul “asaf” care inseamna a crea ”ex nihilo” ( din nimic ). Aceasta inseamna ca in cele sase zile ale creatiunii Dumnezeu nu a remodelat un pamant deja existent, pedepsit si distrus prin cine stie ce catastrofe, ci ca in cele sase zile El a creat pamantul si tot ce se afla pe el din nimic.

Ramane de asemenea o intrebare pentru sustinatorii acestei teorii: Daca Dumnezeu a distrus civilizatia anterioara lui Adam, de ce nu l-a distrus si pe printul acestei prime civilizatii, adica pe Lucifer ?

4. Creationismul progresiv seamana mult cu evolutionismul teist, sustinand ca Dumnezeu ar fi creat lumea materiala, apoi ar fi creat diferite forme de viata simple. Apoi, de-a lungul mai multor ere, El ar fi dat nastere la forme de viata din ce in ce mai complexe, ajungandu-se la formele de viata actuale.

Creationismul progresiv incearca sa impace Biblia cu teoria erelor geologice sustinuta de stiinta contemporana.

Cateva observatii pe marginea acestei teorii:

In primul rand, Biblia ne vorbeste despre o creatiune realizata in sase zile literale, compuse fiecare dintr-o seara ( noapte ) si o dimineata ( zi ).

In al doilea rand, tot Biblia ne raporteaza ca la sfarsitul fiecarei zile, toate lucrurile create erau supuse unei verificari din partea lui Dumnezeu, toate fiind foarte bune. Conform creationismului progresiv, lucrurile create nu ar fi fost tocmai bune, din moment ce a fost nevoie de o continua perfectionare.

Se mai poate obiecta acestei teorii faptul ca Dumnezeu ar fi trebuit sa se foloseasca de lupta pentru supravietuire si de moartea creaturilor Sale pentru a perfectiona creatiunea. Or, aceasta ar contrazice tot ceea ce ne invata Biblia cu privire la caracterul desavarsit al lui Dumnezeu.

5. Teoria profesorului Freiher von Huene, o conceptie care a umplut Europa cu ideile sale. Ce sustine aceasta teorie ? Ea sustine ca omenirea ar fi evoluat lent de la viata primitiva, trecand, in decursul erelor indelungate, prin stadii animale. In cursul acestei evolutii ar fi existat o rasa de oameni pre si paraadamica, ce a vietuit cu mii de ani inainte de Adam si Eva.

Dumnezeu l-ar fi selectat pe Adam din mijlocul acestei rase preadamice, probabil cand Adam era copil, i-ar fi insuflat in nari Spiritul Sau si l-ar fi facut om. Deci, Adam ar fi devenit om dintr-un animal preexistent, in care Dumnezeu ar fi pus spirit divin.  Fiintele pre si paraadamice ar fi inflorit in jurul Edenului, acesta protejandu-i pe primii oameni de influenta acestora.

Cateva observatii pe marginea acestei teorii:

Teoria profesorului Freiher von Huene loveste, ca si celelalte teorii nebiblice, in caracterul desavarsit al lui Dumnezeu, minimalizand puterea Sa si capacitatea Sa de a face lucruri desavarsite de la inceput. De asemenea, teoria contrazice textul biblic din Geneza 3, 19, in care Dumnezeu, dupa caderea lui Adam rosteste sentinta: “caci tarana esti si in tarana te vei intoarce.” Daca Adam ar fi fost facut dintr-un animal preexistent, moartea sa ar insemna pierderea spiritului divin si intoarcerea in starea de animalitate pe care a avut-o inainte. Ce ar insemna aceasta ? Ca pamantul ar trebui sa fie populat cu animale cu aspect uman, din care sa lipseasca spiritul divin.

In sfarsit, teoria loveste in demnitatea de om, ca fiinta creata desavarsit de Dumnezeu.

              Cateva concluzii:

Am trecut in revista cateva teorii care circula in lume in legatura cu aparitia vietii pe pamant, unele de nuanta evolutionista, altele de nuanta creationista. Ce am putut constata ? Ca a fi evolutionist nu inseamna a fi in mod obligatoriu si ateu, iar a fi creationist nu inseamna a crede in revelatia Bibliei. Poti merge ratacind atat pe carari evolutioniste, cat si pe carari creationiste.

Si atunci unde se afla adevarul ?

Noi ramanem la adevarul simplu revelat in raportul biblic, porivit caruia cerul, pamantul. marea si intreaga lume vie au fost create in cele sase zile literale, urmate de ziua a saptea, a sabatului.

Atat ni s-a descoperit, atat a considerat Dumnezeu, in Providenta Sa, ca ne este necesar si ca putem intelege din acest irepetabil si uluitor act al creatiunii. Tot ce trece dincolo de adevarul revelat in Scripturi poate avea aparenta unor teorii frumoase, interesante si poate chiar pertinente, insa toate acestea nu sunt decat literatura science-fiction.

Sa retinem un sfat pretios dat de apostolul Pavel tanarului sau colaborator Timotei:

“Timotee, pazeste ce ti s-a incredintat. Fereste-te de flecariile lumesti si de impotrivirile stiintei, pe nedrept numita astfel, pe care au marturisit-o unii si au ratacit cu privire la credinta. ”  1 Timotei 6, 20-21

 

Lori Balogh

 

          Referinte bibliografice:

 

(1) DEX, 1998

(2) Tudor Opris, “Miracolul vietii-miracolul ereditatii”, 1986

(3) Idem

Category:

Seriale

Programe populare




Comentariile sunt inchise.