Cad fulgii albi, agale-n jos

Cand isi misca norii ciurul,

In mod sublim si maiestos

Aratandu-si, clar conturul.

 

Venind in calea lor, zglobii,

Ca fluturasi mii, in bucurie

S-aseaza-n straturi argintii

Peste pamant, ca o mantie.

 

Sub albul viu, cel mai curat

Prin aer fulgii mari se-alint,

Si cand privesti, e minunat!

Iti pare totul, ca-i de-argint.

 

O, Doamne, cum ai randuit

In planul Marii-Ntelepciuni,

Chiar timpul iernii, de dorit,

Sa fie,-mbracata-n minuni!

 

Ce frumos, e-al ei vesmant,

Ce-asa splendid s-a asezat

Pe pomii goi, peste pamant

Si-n alb totul, a-mpresurat!

 

Cum ca de roade incarcate

Se-apleca fragilele ramuri,

Spre pamant, sub greutate

Reflectandu-se in geamuri.

 

Prin multele minuni create

Ce te incanta cand privesti,

Ajuta-ne, Doamne in toate

Sa vedem ce Puternic esti!

 

Sa-Ti vedem faima in taria

A multor legi, in carmuire,

Ce ne vorbesc, de maretia:

Ca-s puse sub desavarsire!

 

Flavius Laurian Duverna

   20 Ianuarie, 2009.

Programe populare




Comentariile sunt inchise.