STRICT SECRET. NICI UN SECRET.

Lumea în care trăim este plină de secrete. Mă refer desigur la lumea SOCIALĂ – GUVERNAMENTALĂ. Şi e normal să fie aşa câtă vreme GLOBALIZAREA nu este şi de DREPT şi de FAPT instalată. Se minte, se fură, se omoară – se face rău – şi este nevoie de măsuri de apărare împotriva acestora, la nivel comunitar şi mai ales naţional. În GLOBALIZARE, cel puţin teoretic nu ar mai fi nevoie de anumite SECRETE. Ştiu eu?

Lumea SECRETELOR nu este mică deloc şi este foarte încurcată. Întâlnim la tot pasul ziceri ca: Secrete Naţionale, Secrete Militare, Secrete Ştiinţifice, Societăţi Secrete, Arhive Secrete sau: Secretele Pentagonului, Secretele Vaticanului etc., până la mai puţin importantele şi de milă, Secrete Personale. Unele domenii sunt cifrate în Coduri Secrete sau în Simboluri, în Numiri Anonime sau mai literar Pseudonime. De aici, Instituţii de Descifrare, de Decodificare etc. Adică muncă să Codifici, muncă să Decodifici ca şi cum omenirea care-şi frământă pâinea zilnică nu ar mai avea altceva de făcut. INTERNETUL, un instrument MEDIA prin definiţie, de COMUNICARE, de ŞTIERE, de INFORMARE, ne oboseşte cu FURATUL de DATE, EXPUNERE şi ASCUNDERE, PAROLA, câţiva bănuţi în plus ca o agenţie să-ţi păstreze SECRETUL, şi vieţuire grea între HOŢI de INTERNET şi PAZNICI de INTERNET, care mai tari.

Această rubrică numită CÂTE CEVA, afişată deschis prin bunăvoinţa voluntară a domnului Mihăilescu Lucian, nu este NICI UN SECRET şi aş vrea să rămână aşa. Părerile din ea pot să nu fie împărtăşite sau pot fi contrazise fără nici o supărare, dar în mod deschis, ca frăţietate şi în mod civilizat. Am răspuns şi voi răspunde oricărui mesaj primit pe numele meu şi pe adresa mea. Mesajelor pe pseudonime, cu indicaţii ascunse cum ar fi “deschideţi căsuţa poştală…” sau “vedeţi fotografia…” nu vor fi onorate. După cum eu spun pe faţă cine sunt şi ce gândesc, mi-ar plăcea ca şi interlocutorii mei să facă acelaşi lucru. Dacă în ultimă instanţă NIMIC NU ESTE sau NU VA RĂMÂNE ASCUNS, de ce să nu ne numim pe adevăratelea. Internetul nu ştie prea multe. Are şi el limite. Ne dă de înţeles că ne poate ascunde dar ne poate şi dezvălui. De exemplu în contextul lucrului la Cartea de Cântări 2010, mesajele pe internet au zburat care încotro. M-am trezit şi cu mesaje care nu-mi erau adresate mie, adică mesaje SECRETE care trebuiau discutate doar în doi sau mai mulţi de aceeaşi opinie de încurcare a lucrărilor, agăţate din greşeală pe adresa mea, aşa încât planurile lor sau DESECRETIZAT. Mi-e ruşine să le fac publice. Le consider neajunse la mine din moment ce nu erau menite să ajungă, dar…

Se vorbea sub comunism de PENETRAREA SECRETELOR PERSONALE sau de GRUP, de către Securitate, în mod proverbial. “Ştie despre tine şi ce-ai mâncat aseară!” Ca şi cum ar fi fost cine ştie ce să ştie că ai mâncat fasole, varză, cartofi sau nimic. Vai de ea de ştiere. Halal de aşa desecretizare. Sau “te bate până spui tot, şi ţâţa pe care-ai supt-o!” Ca şi cum putea fi alta decât a mamei sau a unei vecine sau rude lehuză şi ea, din cauză că mama tot din motive nemotivate nu mai avea lapte, vorba poetului “Şi de amar îndelungat / Nevestei mele i-a secat / Al laptelui izvor”. Am trăit-o la propriu.

Dacă SECRETELE de care amintirăm în treacăt au o oarecare motivaţie în lumea seculară pentru buna orânduială, în lumea religioasă SECRETELE par nepotrivite. Ritualuri şi practici pe care nu cumva să le ştie autoritatea civilă nu-şi au rostul. Religia scuturată de politică, de putere civilă – cum de fapt ar trebui să fie -, nu are NICI UN SECRET, dimpotrivă. Luăm bunăoară CREŞTINISMUL. Ne anunţăm prin orice posibilitate media în mod deschis apartenenţa, crezul, întâlnirile publice etc. MÂNTUIREA = NICI UN SECRET.

PROPOVĂDUIREA EVANGHELIEI este ANTISECRET prin noţiune. “VESTEA CEA BUNĂ”. VESTEA este de SPUS şi nu de TĂCUT. “Mergeţi în toată lumea” spunea Domnul, “Strigaţi de pe acoperişuri”, “La orice făptură”. Am o mare bucurie să spun că Mântuitorul nostru, Domnul Isus Hristos a fost exemplul de ARĂTARE şi nu de SECRET.

Naşterea Sa în Betleem – conform Evangheliei -, a fost arătată cerului şi pământului întreg. Îngeri şi oameni cântau, nici un secret. NICI UN SECRET la botezul Său. S-a văzut chipul porumbelului păcii aupra Sa, s-a auzit glasul lui Dumnezeu, Iordanul mai curge şi astăzi. NICI UN SECRET la intrarea în Ierusalim, copiii strigau osana, “să tacă” ziceau unii, “dacă vor tăcea ei pietrele vor striga…”, etc. TĂCEREA cerută semăna a STRICT SECRET, iar STRIGAREA liberă însemna că nu e NICI UN SECRET. Răstignirea nu a fost într-un loc retras, SECRET, ci pe dealul Golgotei, să se vadă, să se ştie. Nu a fost înmormântat într-un loc SECRET, ci într-un mormânt nou al unui om de mare vază. Nu a înviat în SECRET, ci cu ŞTIERE iudaică şi romană, cu glasul Tatălui care L-a chemat la viaţă, cu îngeri care n-au ţinut SECRET învierea, ci au spus-o mai întâi femeilor îndurerate şi apoi tuturor. El nu S-a înălţat la cer în SECRET, ci pe când discipolii Săi erau cu El să-L vadă, să audă îngerii promiţându-le revenirea. NICI UN SECRET despre ce face El astăzi la dreapta Tatălui, ci mulţime de DESCOPERIRE în Scripturi că EL mijloceşte pentru noi. Nici un SECRET că El va veni, ci PROMISIUNE la scenă deschisă. Nu o revenire în SECRET, ci “cum iese fulgerul de la răsărit şi se vede până la asfinţit”. NICI UN SECRET despre CÂND va veni, ci “Când Evanghelia aceasta a împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea ca să slujească de MĂRTURIE tuturor oamenilor”, cu semnele venirii Sale în detaliu, “atunci”. Un ATUNCI spre ACUM. Fără de SECRETE “Iată-L aici, Iată-L acolo”, în ascuns. “Te jur să ne spui DACĂ EŞTI….”, a zis Caiafa. “Da, sunt”, a răspuns Isus. NICI UN SECRET.

Cum aş putea încheia cele câteva vorbe despre faptul că Mântuirea nu este NICI UN SECRET, că noi ca mântuiţi nu avem NICI UN SECRET despre apartenenţa noastră la ea, decât cu Apocalipsa, marea cartea a concluziei Scripturilor care înseamnă nu SECRET ci DESCOPERIRE, adică NICI UN SECRET. Ea începe aşa: “DESCOPERIREA lui Isus Hristos, pe care I-a dat-o Dumnezeu ca să ARATE robilor Săi lucrurile care au să se întâmple în curând”.

Că Domnul Dumnezeu NE IUBEŞTE, nu este NICI UN SECRET. De ce ar fi un SECRET că noi Îl iubim pe El? De ce ar fi secrete în comunicarea dintre noi despre iubirea Lui?

Benone Burtescu  (dburtescu@aol.com)

Category:

Generale

Programe populare




Comentariile sunt inchise.